TESTUL nr. 8

08:19 0 Comments

Se dă textul :
“Amu cică era odată într-o ţară un craiu, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare. care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete.
Mulţi ani trecuseră la mijloc de când aceşti fraţi nu mai avusese prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele împăratului nu se văzuse niciodată de când erau ei. Şi aşa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoştea nepoţii săi, nici craiul nepoatele sale: pentru că ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului şi crăia istuilalt la altă margine. Şi apoi, pe vremile acele, mai toate ţările erau bântuite de războaie grozave, drumurile pe ape şi pe uscat erau puţin cunoscute şi foarte încurcate şi de aceea nu se putea călători aşa de uşor şi fără primejdii ca în ziua de astăzi. Şi cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus rămânea până la moarte.
Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii'1'.
(I. Creangă: “Povestea lui Harap-Alb")
Comenţ^ţfeJejţţyif^ţp^ii şuşi în baza următoarelor cerinţe:
1. Stabiliţi locul şi rolul acestui fragment în opera menţionată.
2. Identificaţi particularităţile de structură şi ideatice.
3. Comentaţi semnificaţia frazei finale.
REZOLVARE:
1. Textul propus constituie începutul “Poveştii lui Harap- Alb” şi sugerează cauzele aventurii ontologice pe care o va trăi Harap-Alb.
2. începutul acestei poveşti diferă de tipul folcloric prin senzaţia că timpul mitic şi unic lipseşte: înlocuirea lui “a fost” prin imperfectul “era” dilată timpul, încadrându-l în istorie (“... mai toate ţările erau bântuite de războaie grozave”).
Un prim motiv al textului (pe care l-am putea numi al despărţirii fraţilor), conduce la necesitatea refacerii întregului, demers pe care-1 va realiza Harap-Alb.
Un al doilea motiv (al călătoriei labirintice) şi referirea la drumurile pe ape, trimite la mitul lui Ulysse.
3. Fraza finală câştigă semnificaţii mitice: “a depăna firul poveştii” poate sugera ideea că (la fel ca Penelopa) autorul se pregăteşte să-i “ţeasă” destinul fiului de crai; dar dacă “firul” său este cel al Ariadnei ?