TESTUL nr. 21

08:25 0 Comments

Comentaţi mijloacele artistice utilizate de autor în textul:
“Luni pe la prânz focul era stins cu desăvârşire şi zidurile
49
afumate stăteau părăsite, privind cu tristefă la ziua senină şi înveselitoare.
Din toate celelalte nu se alesese decât praful şi cenuşa: grinzi, acoperământ, duşumele, butoaie din pivniţă, toate erau cenuşă, şi numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese odinioară pivniţă, nu se mai vedeau decât oasele albe ieşind pe ici pe colo din cenuşa groasă.
Bătrâna şedea cu copiii pe o piatră de lângă cele cinci cruci şi plângea Cu lacrimi alinătoare.
-Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu. Simţeam eu că nu are să iasă bine: dar aşa le-a fost data! ...
Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe”,
(I. Slavici: “Moara cu noroc").
REZOLVARE:
Episodul propus constituie deznodământul nuvelei “Moara cu noroc” de I. Slavici şi are mai multe semnificaţii:
a) Confirmă cuvintele bătrânei (rostite în deschiderea nuvelei);
b) Inversează semnificaţia titlului, moara vădindu-se a fi “cu nenoroc” pentru Ghiţă şi ai lui.
c) Imaginea bătrânei care ia copiii şi pleacă (spre a-i salva din spaţiul malefic) este încurajatoare:s-ar putea spera că, într-o altă lume (care respectă normele morale), aceştia se vor salva;
d) Deznodământul este al antibasmului, întrucât Răul învinge Binele.
Dintre mijloacele artistice utilizate de autor pot fi menţionate:
• Antiteza dintre ruinele hanului şi ziua senină de primăvară, sugerând că toate sunt deşertăciune, dar viaţa merge înainte;
• Epitetele: “ziduri afumate” şi “ziua senină şi înveselitoare” care contribuie la adâncirea contrastului;
• Enumeraţia: “grinzi, acoperământ, duşumele, butoaie...'" semnificând avuţia transformată în cenuşă.
• Repetarea termenului “cenuşă” (cu determinantul “groasă” în final) uniformizând totul sub semnul cenuşiu al nimicului.
• Imaginea vizuală a Bătrânei (aşezată lângă cele cinci cruci) domină tabloul purificat prin lacrimi.