TESTUL nr. 2 Se dă fragmentul

08:17 0 Comments

TESTUL nr. 2
Se dă fragmentul:
In minut, toţi-slujitorii de pe la spatele boierilor, scoţând junghiurile, îi loviră; şi alţi ostaşi, aduşi de căpitanul de lefecii, intrară şi năpustiră cu săbiile în ei. Cât pentru Lăpuşneanul, el luasă pre Moţoc de mână şi se trăsesă lângă o fereastră deschisă, de unde privea măcelăria ce începuse. El rădea; iar Moţoc silindu- se a râde ca să placă stăpânului, simţea părul zburlindu-i-se pe cap şi dinţii săi clănţănind. Şi cu adevărat era groază a privi
9
această scenă sângeroasă. - Inchipuiască-şi cineva într-o sală de cinci stănjini lungă şi de patru lată. o sută şi mai mulţi oameni ucigaşi şi hotărâţi spre ucidere, călăi şi osândiţi luptăndu-se unii cu furia deznădejdei şi alţii cu aprinderea beţiei. Boierii, neavând nici o grijă, surprinşi mişeleşte pe din dos, fără arme, cădeau far-a se mai împotrivi. Cei mai bătrâni mureau făcându-şi cruce; mulţi însă din cei mai juni se apărau cu turbare; scaunele, talgerele, tacâmurile mesii se făceau arme în mâna lor; unii, deşi răniţi, se încleştau cu furie de gâtul ucigaşilor şi, nesocotind ranele ce priimeau, îi strângeau păn-îi înăbuşeau.
Dacă vreunul apuca vreo sabie, îşi vindea scump viaţa. Mulţi lefecii per iră, dar în sfârşit nu mai rămasă nici un boier viu. Patruzeci şi şapte de trupuri zăceau pe parchet! în lupta şi trânta aceasta masa se răsturnase; ulcioarele se spărsesără şi vinul amestecat cu sânge făcuse o baltă pe lespezile salei."
(C. Negruzzi: “Alexandru LăpuşneanuC).
Cerinţe:
1. Indicaţi locul în nuvelă al fragmentului ales şi stabiliţi cărui moment al subiectului îi aparţine.
2. Comentaţi, în câteva fraze, această scenă.
3. Comentaţi rolul stilistic al imperfectului.
4. Caracterizaţi atitudinea voievodului. Motivaţi-o.
5. Caracterizaţi atitudinea lui Moţoc. Motivaţi-o.
REZOLVARE:
1. Fragmentul propus face parte din capitolul al Ill-lea şi prezintă scena uciderii celor 47 de boieri; această scenă constituie momentul culminant al nuvelei.
2. începutul fragmentului este abrupt şi surprinde mişcarea simultană a slujitorilor / oşteni care se reped asupra boierilor. Scena este alcătuită pe plan vizual (chiar autorul, apelând la imaginaţie, ne face să vedem totul: “Închipuiască-şi cineva ...”). Senzaţiile auditive (vălmăşagul luptei, gemetele, strigătele, zgomotul ulcioarelor sparte) sunt presupuse, dar ele alcătuiesc un fundal sugestiv.
într-o simetrie perfectă, autorul prezintă două grupuri de oameni: slujitorii ("ucigaşi", “călăi", “aprinderea beţiei") şi boierii (“hotărâţispre ucidere”, “osândiţi", “furia deznădejdei'j.
Separaţi de acest vălmăşag, Lăpuşneanul şi Moţoc privesc scena, cu sentimente felurite.
10
3. în timp ce verbele care numesc acţiunile slujitorilor sunt la perfectul simplu, cele care se referă la boieri sunt Ia imperfect, sugerând o dilatare temporală, parcă fără sfârşit; ultimul ("zăceau”) are nuanţă durativă.
4. Atitudinea voievodului (care râde) îi reliefează cruzimea; această atitudine poate fi motivată prin “dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omeneşti
5. Moţoc se caracterizează prin două trăsături; laşitatea (“silindu-se a râde ca să placă stăpânului”) şi spaima (reliefată printr-un amănunt al înfăţişării: “simţea părul zburlindu-i-se pe cap şi dinţii săi clănţănind’)•